Proiectul de buget al Primăriei Capitalei trebuie îmbunătăţit, astfel încât să se eficientizeze cheltuielile, să se acorde mai mulţi bani pentru investiţii, dar şi să se găsească surse finanţare a subvenţiei pentru termoficare. Un lucru este cert, toată lumea este nemulțumită!
Consilierul municipal liberal Diana Mardarovici pledează pentru o reformă administrativă la nivelul Primăriei Capitalei şi pentru mai multe investiţii, iar reprezentantul USR Andrei Rigu susţine o eficientizare a costurilor şi o strategie pe termen lung cu privire la termoficare.
Consilierul municipal PSD Rareş Hopincă firmă, la rândul său, că proiectul de buget al Capitalei “nu rezolvă niciuna dintre marile probleme” ale momentului şi prevede o sumă “prea mică” pentru investiţii sau pentru instituţii precum ALPAB şi Administraţia Străzilor, care au un rol important în ceea ce priveşte calitatea vieţii bucureştenilor.
Proiectul de buget, postat miercuri pe site-ul PMB, prevede venituri la bugetul local de 5,7 miliarde lei şi subvenţii pentru transport şi termoficare în valoare totală de 1,9 miliarde lei. Cheltuielile de personal reprezintă 366 milioane lei; cele cu bunuri şi servicii – 526 milioane lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare – 652 milioane lei; asistenţă socială – 322 de milioane de lei.
*** Rareş Hopincă – PSD a precizat: “Proiectul de buget propus nu rezolvă niciuna dintre marile probleme ale momentului. M-aş referi, în primul rând, la două. Problema termoficării a rămas în aer prin propunerea de buget a domnului primar Nicuşor Dan. Necesarul de subvenţie de la Primăria Capitalei pentru Termoenergetica, astfel încât să acopere costul serviciului de termie la preţurile actuale, este de circa 2 miliarde de lei. Or, prin proiectul de buget se acordă o subvenţie de sub un miliard de lei. Şi atunci rămâne întrebarea legitimă pentru orice bucureştean: cine plăteşte diferenţa de un miliard de lei. O plăteşte cineva sau ne trezim că, începând din iulie, august anul curent, nu vom mai avea apă caldă, iar la iarnă nu vom mai avea căldură. Sunt nişte întrebări la care primarul general nu răspunde şi trebuie să dea un răspuns urgent”.
Consilierul municipal PSD, care a subliniat că prezintă un punct de vedere personal, a susţinut, de asemenea, că bugetul alocat investiţiilor este “foarte mic”. Potrivit acestuia, “nicio mare investiţie nu va fi finalizată şi nicio mare investiţie nu va fi iniţiată” în Bucureşti, în anul 2022.
“Dacă anul trecut la capitolul fonduri europene era prognozată o absorbţie de 1,2 miliarde de lei, prin proiectul de buget pe anul în curs se propune o absorbţie de 650 de milioane de lei – deci aproape jumătate faţă de anul trecut – în condiţiile în care în 2022 se pot trage bani prin PNRR, se pot absorbi bani din exerciţiul bugetar al UE precedent şi se pot absorbi bani şi prin exerciţiul bugetar 2021 – 2028 al UE. Deci, avem trei mari surse de fonduri europene, iar Nicuşor Dan, prin proiectul de buget, propune absorbţie de jumătate faţă de anul trecut. E ceva ilogic aici”, a menţionat Hopincă.
Potrivit acestuia, bugetele unor instituţii subordonate “extrem de importante pentru calitatea vieţii bucureştenilor”, precum ALPAB sau Administraţia Străzilor, sunt “sensibil egale” cu cele de anul trecut. În opinia sa, proiectul trebuie “mult îmbunătăţit” până să fie supus votului.
“Prin urmare, întrebarea mea este: ne vom aştepta în 2022 ca parcurile şi spaţiile verzi din Capitală să arate la fel de prost ca în 2021? Străzile vor arăta la fel de prost şi în 2022 ca în 2021? Unde sunt totuşi acele investiţii promise pentru creşterea calităţii vieţilor bucureştenilor? Niciuna din aceste probleme nu sunt clarificate prin proiectul de buget”, a transmis el.
Consilierul municipal PSD i-a mai reproşat primarului general, Nicuşor Dan, că în momentul în care Capitala are nevoie de bani fie îi cere de la Guvern, fie “încearcă să transfere costurile” către cetăţenii.
“Trebuie să conştientizăm că oamenii au ales un primar general. Nu au ales un contabil-şef. Oricine poate să ceară bani sau să transfere costurile către terţe persoane. Dar nu asta e soluţia. Soluţia este ca primarul general să se implice mai mult şi la nivel guvernamental. Să fie mai dinamic şi în atragerea de finanţări, fie că vorbim de finanţări nerambursabile, fie că vorbim de finanţări rambursabile”, a spus el.
*** Diana Mardarovici – PNL a declarat: “PNL a insistat şi insistă asupra a două aspecte care ţin de bugetul Primăriei Generale – să fie bugetate mai multe investiţii, altfel ne transformăm în agenţie de plăţi, iar, în al doilea rând, să se facă reforma administrativă la nivelul PMB. Trebuie să avem în vedere că multe dintre atribuţiile pe care le are Primăria Generală ar putea fi preluate de primăriile de sector, pentru că, în realitate, Municipiul Bucureşti nu are doar 5 miliarde de lei buget al Primăriei Generale. Are o sumă dublă, dacă adunăm bugetele primăriilor de sector. Trebuie să regândim ce pot face primăriile de sector, trebuie să facem o reformă administrativă profundă la nivelul aparatului Primăriei şi la nivelul subordonatelor”, a precizat consilierul municipal PNL, pentru AGERPRES.
Ea a amintit că liderii PNL Bucureşti au prezentat propuneri în vederea diminuării cheltuielilor. Mardarovici a subliniat că autoritatea locală are obligaţia să facă toate eforturile posibile pentru “a economisi” şi “a reduce risipa”, solicitând abia după aceea ajutor de la Guvern.
“Din miliardul acesta şi jumătate care ne lipseşte astăzi la bugetul Primăriei Generale se finanţează şi risipă. Şi, atunci, noi trebuie să vedem dacă e posibil… Am identificat noi, am venit cu soluţii pe care le-am prezentat primarului general de a reduce cel puţin jumătate de miliard costuri care nu-şi au rostul, după care să solicităm sprijin. Suntem unicul partid care din start şi-a asumat susţinerea propunerii primarului general de a creşte preţul gigacaloriei la populaţie, pentru că este necesar. Nu ne dorim să facem asta, dar trebuie să facem asta. Nu la 400 de lei, cât este media în România, ci la 280, pentru că bucureştenii primesc un serviciu care nu este la standardul de calitate normal. În momentul în care vom fi la standardul de calitate corect, vom putea vorbi despre un cost corect”, a explicat Diana Mardarovici.
Un lucru este cert, nici anul 2022 nu va aduce benficiile promise de #dreaptaunită încă din campania electorală, iar acest buget este discutat mult prea târziu și are foarte multe lipsuri.